Pare surprinzător, dar cea mai mare parte a impresiilor de care îți aduci aminte că au avut un impact major asupra ta sunt preponderent cele negative. Uneori sentimentul copleșitor al unor astfel de impresii este atât de puternic, încât ai senzația că vei fi zdrobit sub greutatea unei poveri pe care nu îți dai seama cum o vei putea purta. De fapt, adevăratele poveri sunt cele interioare, iar dificultățile de netrecut se leagă de neputințe ce îți afectează sensibilitatea sufletească. De aceea, se poate spune că biruința sau înfrângerea se produce la nivelul percepției pe care ajungi să o ai la un moment dat cu privire la realitățile cu care te confrunți.
De exemplu, este posibil să ai înaintea ta un anumit eveniment, să spunem că un examen profesional. Dacă experiența ta a fost impregnată cu impresii negative când ai trecut prin anumite examinări în decursul anilor de școală, atunci nu va fi de mirare ca perspectiva asupra acestui eveniment să apară în culori sau nuanțe întunecate. Ba chiar mai mult, impactul emoțional este posibil să fie la fel de puternic ca când trebuia să învingi teama de profesorul care urma să te examineze la o anumită materie de învățământ.
Rezultatul se va simți printr-o amplificare în avalanșă a componentei negative de-a lungul tuturor experiențelor similare, până când obstacolul interior va deveni de netrecut. Consecința de durată se va traduce prin reducerea progresivă a inițiativei, a capacității de mobilizare interioară și creșterea stării de neliniște cu privire la viitor. Aș putea spune, că sugestia negativă inserată în timpul copilăriei de o educație deficitară în anumite aspecte, se va multiplica în zeci de temeri nejustificate, ce își vor purta rodul nefast la o vârstă adultă.
În alte ocazii este posibil ca evenimentele exterioare să te depășească emoțional în raport cu experiența pe care ai ajuns să o ai în depășirea obstacolelor vieții. De exemplu, te afli acum într-o țară străină, profesând o meserie mult sub calificarea pe care o ai, plin de griji legate de tine și de familia ta. Și este foarte posibil că nimic să nu te fi pregătit pentru o astfel de împrejurare, iar șocul pe care îl trăiești să fie nimicitor. Poți într-o astfel de situație să arborezi o față plină de veselie, cu zâmbetul pe buze, în ciuda faptului că te simți zdrobit și fără vlagă în sufletul tău? Sau poate o astfel de mimică aparent pozitivă să ascundă cu totul neliniștea ta interioară și zbuciumul interior cu care te confrunți?
În ceea ce mă privește, pot spune că o astfel de soluție, oricât de mult ar fi recomandată de diferiți autori în materie, nu va putea fi aplicată cu succes pe termen lung. Convingerea mea este că poți manifesta o atitudine pozitivă în ciuda obstacolelor interioare sau exterioare cu care te confrunți, numai dacă vei avea curajul să explorezi cât mai obiectiv cu putință acele limitări proiectate negativ asupra percepției tale.
O astfel de examinare reprezintă în esența ei un act de cunoaștere de sine, precum și a universului în mijlocul căruia trăim. Ideea de bază constă în faptul că orice formă de suferință, frică sau neliniște provine dintr-o deficiență a cunoașterii pe care o ai la un moment dat. O astfel de ignoranță - nu contează cât de justificată poate să fie ea - va conduce automat la o viziune cenușie, la pesimism sau chiar la gândire distructivă, iar uneori la un fals optimism, ce nu face altceva decât să mascheze adevăratele probleme cu care te confrunți.
Dar cum poți transforma într-un act de cunoaștere explorarea și depășirea obstacolelor ce îți împiedică avansarea pe cărarea vieții? Cum este posibil să dobândești o perspectivă pozitivă asupra drumului pe care trebuie să mergi?
Să ofer un alt exemplu preluat din experiența cotidiană. Să presupunem că s-a defectat un anumit dispozitiv de distribuție a energiei electrice, fapt ce a condus la o avarie în zona în care locuiești. În consecință, vei constata că niciun echipament electric sau electronic din casa ta nu mai funcționează. Într-o astfel de situație, mai mult ca sigur că vei reacționa anunțând telefonic pe operatorul de distribuție a energiei electrice semnalând avaria în cauză.
Rezolvarea unei astfel de situații va presupune desfășurarea unei activități de investigare a problemei semnalate de acest operator și trimiterea unei echipe de intervenție în teren. După ce s-a stabilit ce anume s-a întâmplat, se va trece imediat la remedierea defecțiunii constatate, astfel încât în cel mai scurt timp să se reia furnizarea energiei electrice.
Într-un mod similar, când simți că un obstacol se aproprie de tine, cel mai bine este să începi să explorezi respectiva situație în modul cel mai obiectiv cu putință. Instrumentul principal de investigare constă în descrierea a ceea ce simți, a dificultății cu care te confrunți. Surprinzător, vei constata că pe măsură ce exprimi problema în cauză, treptat vei începe să discerni și posibilitățile de a-l depăși. De fapt, nu există un obstacol atât de perfect, încât să nu permită cel puțin o cale de a trece de el. Nimic nu este perfect în acest univers în care trăim, încât să împiedice pe deplin avansarea conștiinței umane în devenirea ei la nesfârșit. De aceea, când investighezi o situație aparent defavorabilă, este esențial să observi posibilitățile ce ți se oferă, lăsând la o parte acele aspecte ce sunt de netrecut într-o anumită împrejurare a vieții.
Un alt aspect important în examinarea unui obstacol se referă la identificarea detaliilor ce îl compun. Este ca și cum ai contempla un anumit peisaj și după o vreme ai începe să distingi detaliile sale, acele lucruri ce au o individualitate proprie în cadrul imaginii pe care o vizitezi. Rezultatul benefic se va reflecta prin adâncirea percepției și deopotrivă prin dobândirea senzației de perspectivă, imaginea devenind tridimensională având o extindere spațială tot mai pronunțată. Avantajul obținut rezultă din câștigarea unei percepții în mai multe dimensiuni, fapt ce îți va permite să identifici conexiuni nebănuite și implicit soluții inedite, originale la problema apărută.
Voi reveni cu exemplul de la început, când apropierea unei examinări profesionale te conduce la neliniște și depresie, fiind în mare măsură o consecință a experiențelor nefericite din trecut. Prin investigarea situației apărute, vei putea eventual constata că un element principal al temerii decurge din sentimentul că nu vei putea face față, lucru ce va aduce consecințe dramatice asupra carierei tale profesionale. Dacă vei analiza mai departe, vei putea eventual constata că dificultatea principală nu se află în deținerea cunoștințelor necesare, ci mai degrabă în teama absurdă, oarbă, că se va întâmpla ceva rău și neașteptat, că vei avea o dispoziție nefavorabilă sau examinatorul va fi de o severitate excesivă.
Ideea de bază se află în a ajunge la ultima rădăcina rațională a obstacolului în cauză. De îndată ce identifici această limită, pasul următor va fi să observi fie absurdul temerii respective, fie elementul rațional ce poate fi soluționat. De exemplu, s-ar putea să identifici că este necesar să asimilezi anumite cunoștințe de specialitate pentru a putea trece cu succes de respectiva examinare.
De fapt, a gândi pozitiv într-o lume negativă nu reprezintă un ideal, ci o necesitate de prim ordin. În exercițiul supraviețuirii prin care trebuie să treci de-a lungul întregii vieți, este esențială menținerea unei perspective constructive. Însă acest lucru nu este posibil decât prin intermediul cunoașterii progresive a diferitelor fațete ale realității cu care te confrunți. Astfel, orice obstacol poate deveni o ocazie de adâncire a cunoașterii pe care o deții la un moment dat. În acest sens, nu există niciodată o limită la care să te oprești pe drumul vieții.
Nu în ultimul rând, adevărata cunoaștere te va călăuzi către identificarea principiilor fundamentale ce stau la baza alcătuirii universului din care faci parte. De fapt, orice eveniment din viața ta se află într-o strânsă legătură cu aceste principii elementare ce trebuie să fie învățate obligatoriu de orice om ce trece prin această lume. Doar așa poți ajunge la experiența „marelui salt” interior despre care voi discuta într-o ocazie viitoare. Până atunci, te invit să convertești în cunoaștere orice experiență prin care treci în decursul vieții. Acest lucru este posibil și m-aș bucura foarte mult să ajungi să nu-ți pierzi niciodată viziunea constructivă asupra vieții pe care o trăiești pe pământ.
