Aerul proaspăt venea cu o suflare puternică de la o fereastră uitată larg deschisă la cameră. Însă, am rămas calm, observând cum îmi reacționa ființa prin gânduri și emoții spontane și inedite. Vântul era rece și umed, anunțând venirea toamnei. 

O senzație de calm profund mi-a sufletul, generând o încălzire puternică a mâinilor. Și o emoție puternică, ca o vibrație profundă, a apărut undeva din jurul meu și s-a răspândit în tot corpul prin multiple ricoșeuri în contact cu realitatea vieții mele. 

Imagini din trecut au apărut ca de nicăieri. Senzații din alte timpuri s-au manifestat cu trăirea unor inedite retrăiri. 

Le-am privit cu atenție, percepția lor fiind suprapusă cu tensiunile trupului meu. Eram din nou copil, stând pe patul din camera mea, pe vremea când părinții mei erau încă împreună. 

Câteva lacrimi mi-au apărut suprapuse peste aceste imagini. Retrăirea era puternică. Rerăiam intens acea perioadă. Știam că este doar imaginație, dar nu mai conta acest lucru. 

Tot ce mai conta era dorința ca tot ce a fost bun să redevină realitate și să retrăiesc acel frumos trecut care a trecut prea repede prin viața mea.