HUANG DI a întrebat: „Am auzit că în timpurile străvechi, când înțelepții tratau, tot ce trebuiau să facă era să folosească metode pentru a ghida și schimba starea emoțională și spirituală a unei persoane și să redirecționeze fluxul de energie. Înțelepții foloseau o metodă numită vitalizare, care includea rugăciune, ceremonie și exorcizare, și astfel, ei vindecau toate afecțiunile posibile. Astăzi, însă, când medicii tratează un pacient, folosesc plante pentru a trata interiorul și acupunctura pentru a trata exteriorul trupului. Cu toate acestea, unele afecțiuni nu răspund la tratament. De ce se întâmplă acest lucru?” 

Qi Bo a răspuns: „În vremurile străvechi, oamenii trăiau simplu. Ei vânau, pescuiau și erau toată ziua în natură. Când vremea se răcea, deveneau activi pentru a se apăra de frig. Când vremea se încălzea vara, se retrăgeau în locuri răcoroase. Pe plan intern, emoțiile lor erau calme și pașnice, iar ei nu aveau dorințe excesive. În exterior nu aveau stresul de astăzi. Trăiau fără lăcomie și dorințe distructive, aproape de natură. Își păstrau profunzimea omului interior, sau pacea interioară și concentrarea minții și a spiritului. Acest lucru împiedica invazia agenților patogeni. Prin urmare, nu aveau nevoie de plante pentru a-și trata interiorul și nici de acupunctură pentru a-și trata exteriorul trupului. Atunci când contractau o boală, ei pur și simplu își ghidau corect emoțiile și spiritul, iar astfel, își redirecționau fluxul de energie, folosind metoda numită „vitalizare” pentru a-și vindeca afecțiunea. 

Oamenii din ziua de astăzi sunt diferiți. Pe plan intern, ei sunt înrobiți de emoții și griji. Ei trudesc prea mult în munci grele. Ei nu urmează schimbările ritmice ale celor patru anotimpuri și astfel devin sensibili la invazia agenților patogeni care fură energia internă și a influențelor, miasmelor sau vânturilor provocatoare de boală. Când energia lor anti-patogenă este slabă, agenții patogeni invadează trupul pentru a distruge cele cinci organe de stocare, oasele și măduva. În exterior, ei sunt atacați prin intermediul orificiilor senzoriale, ale pielii și ale mușchilor. Astfel, afecțiunile ușoare devin grave, iar cele grave devin fatale. În acel moment, metoda „vitalizării” devine insuficientă.” 

Huang Di a spus: „Foarte bine. Cu toate acestea, aș dori să pot consulta clinic pacienții pentru a-mi perfecționa tehnicile de diagnosticare. Atunci aș putea face lumină asupra bolilor, prezicând cu precizie prognosticul, așa cum soarele și luna luminează pământul. Aș vrea ca mintea să-mi fie luminată asupra acestui subiect. Puteți să-mi spuneți mai multe despre asta?” 

Qi Bo a răspuns: „În diagnosticare, observarea spiritului, sau a culorii feței, și palparea pulsurilor sunt cele două metode pe care împărații antici și învățătorii respectați puneau accentul. În vremurile foarte vechi a existat un doctor pe nume Jiu Dai Ji. El a fost cel care a cercetat principiile și tehnicile de observare și de palpare a pulsurilor. El a reușit să facă legătura între schimbările dinamice ale celor cinci elemente, cele patru anotimpuri, cele opt vânturi și cele șase atmosfere. Făcând acest lucru, el a reușit să analizeze și să găsească Tao, sau Calea, din interiorul său. Astfel, dacă reușim să înțelegem principiile-cheie, putem utiliza cu ușurință aceste tehnici de diagnosticare. 

Culorile și spiritul sunt la fel ca soarele, care are zilele sale luminoase și zilele sale înnorate. Pulsurile sunt asemănătoare cu luna, care crește și scade. Semnele pulsurilor și observarea culorilor feței sunt cheile pentru un diagnostic corect. 

Modificările tenului facial și ale spiritului au mult de-a face cu cele patru anotimpuri. În vechime vechii împărați virtuoși au înțeles și au utilizat cu adevărat aceste principii și au evitat astfel „zilele înnorate” din viața lor, păstrându-și astfel longevitatea. Acești împărați au trăit mult și sănătos și au fost venerați ca regi înțelepți de către cei care au venit mai târziu. 

În Evul Mediu, înainte de epoca Împăratului Galben, medicii tratau diferit față de cei de mai târziu. Când apărea o boală, ei foloseau vinuri de plante în primele zece zile pentru a elimina cele opt vânturi și cei cinci agenți patogeni. Dacă după zece zile afecțiunea încă persista, ei foloseau ierburi. Dacă reușeau să înțeleagă etiologia și patologia unei afecțiuni și lucrau eficient pentru a rezolva dezechilibrul, afecțiunea era vindecată. 

Dar astăzi, medicii se abat de la acest lucru. Ei nu pot urmări nici măcar schimbările din cele patru anotimpuri. Ei nu cunosc importanța și principiile ce țin de aspectul tenului și al pulsurilor. Ei nu pot diferenția progresia și direcția unui agent patogen sau a unei boli. Ei așteaptă până când boala s-a manifestat, apoi decid să folosească acupunctura pentru a trata exteriorul și plantele pentru a trata interiorul. Ei nu sunt rafinați, ba chiar, sunt neglijenți. De fapt, ei cred că pot folosi metode de epurare, sau detoxifiere, sau de sedare, adică liniștire, fără să știe că boala s-a manifestat deja. Ea nu va fi vindecată prin simpla eliminare din organism, deoarece cauza inițială nu a fost eliminată. În același timp, multe complicații apar din cauza tratamentelor incorecte.” 

Huang Di și-a continuat întrebările: „Aș fi foarte recunoscător să aud câteva dintre elementele esențiale în ceea ce privește situațiile clinice.” 

Qi Bo a răspuns: „Cheia pentru diagnosticarea corectă a afecțiunilor constă în observarea culorii feței și aspectul tenului pacientului, precum și palparea pulsurilor. Aceste două tehnici sunt instrumentele esențiale de diagnosticare. Dacă cineva nu le înțelege și nu le poate utiliza, atunci când încearcă să trateze o afecțiune, va apărea malpraxisul și alte răniri ale pacientului. Vedeți, dacă același lucru ar fi aplicat la conducerea unei țări, ce s-ar întâmpla cu țara? Așadar, medicii din ziua de azi ar trebui să-și elimine obiceiurile proaste și ignoranța, să își deschidă mintea și să învețe esența diagnosticului prin puls și culoarea feței. Numai procedând astfel, ei vor reuși să ajungă la nivelul înțelepților antici.” 

Huang Di a spus: „Acum am ascultat învățăturile dumneavoastră. Ceea ce păreți să spuneți este că în diagnosticare nu ar trebui niciodată să se minimalizeze valoarea tehnicilor de puls și culoare. Dar mai există și alte elemente specifice pe care le poate utiliza cineva?” 

Qi Bo a răspuns: „Da, mai este un lucru important. Acesta constă în a-l întreba pe pacient, adică a discuta despre afecțiunea sa.” 

Huang Di a întrebat: „Cum se procedează în acest sens?” 

Qi Bo a răspuns: „În primul rând, alegeți un mediu liniștit. Închideți toate ușile și ferestrele. Câștigați încrederea pacientului, astfel încât acesta să poată transmite complet tot ceea ce este relevant pentru afecțiunea sa. Fiți minuțioși și diferențiați adevărul. Observați spiritul pacientului. Când există spirit, prognosticul este pozitiv. Când spiritul a dispărut, starea este foarte gravă.”