Este posibil să fim înconjurați de multă confuzie prin oameni care sunt caracterizați de o semnificativă agitație interioară. Și atunci există riscul de a te contamina cu spiritul lor și cu acele trăiri negative pe care ei le manifestă sau pe care ei le stochează, de multe ori, inconștient. Și în astfel de împrejurări, este util să cultivi mai mult decât oricând calmul și repausul. 

Dar această cultivare a repausului presupune să te ancorezi în detaliile fine ale realității, pentru ca ulterior să te detașezi complet de tot ce este negativ și să rămâi într-o stare neutră, de liniște profundă, în care să poți reflecta obiectiv asupra realității în care te găsești. Bineînțeles, dacă avem ceva de făcut, atunci această practică ne va ajuta să rămânem focalizați asupra lucrului pe care îl avem de realizat, însă, fără a antrena vreo componentă emoțională transmisă de la cei din jur. 

Pe de altă parte, pot exista situații în care să experimentezi o profundă tensiune interioară, ca și cum niște surse de perturbație, asemănătoare zgomotelor, ți-ar perturba simțirea, emoția și gândirea. Și în acest caz, este indicat să privim detaliile realității din jur, fără să ne intereseze sursele de perturbație, după care să lăsăm ca aceste detalii să se disperseze, până ajungem să rămânem într-o stare neutră emoțional. Și este important să repetăm, astfel de exerciții, până când ajungem la o stare de calm pe o durată nedefinită. 

Dacă vei da atenție surselor de perturbație, ele se vor amplifica până când vor deveni de nesuportat, determinându-ți reacția și captivându-ți mintea. Cel mai bine este să nu le dai atenție învățând să te focalizezi pe detalii neutre, după care să te defocalizezi și de acestea, pentru a-ți crește capacitatea de a te deconecta de influențele negative care se manifestă în jurul tău și în tine, sau care tind să-ți capteze atenția pentru a te ține prizonier influenței lor. 

Un pas mai departe constă în a-ți controla vorbirea. Este posibil să inițiezi discuții cu persoane care sunt caracterizate de agitație emoțională, sau este posibil ca ele să inițieze o astfel de discuție cu tine. Astfel de discuții, dacă nu sunt necesare, este indicat să le eviți. Dacă este necesar să le continui, atunci controlează ceea ce spui, rămânând la un transfer minim de informații și nimic mai mult, fără opinii și comentarii de prisos. Iar dacă primești anumite sugestii, să nu le dai atenți și nici să nu le răspunzi. 

Sugestiile pot fi în două direcții. Există sugestii de provocare, care te incită să intri într-o stare de agitație. Dar există și sugestii de atac, care te silesc să răspunzi nemijlocit. O sugestie de atac este inițiată prin cuvinte în genul: „Ce părere ai?” sau „Nu sunt de acord cu tine!”. Ai o discuție normală și deodată cel din fața ta îți spune neașteptat: „Nu sunt de acord cu ceea ce spui!”. Un blocaj în comunicare declanșat de o astfel de afirmație necesită un răspuns imediat de apărare a propriei opinii. Și fără să vrei, ești atras într-o discuție care nu își are sensul și prin intermediul căreia, agitația mentală îți va fi transferată și ție. 

Orice om care are în interior agitație va tinde să o disperseze în jur pentru a-și micșora propria încărcare emoțională. Este ca și cum ar exista o energie debordantă acumulată într-un spațiu restrâns, ce se cere descătușată. Și de fapt așa și este, fiindcă există o energie a dezordinii mentale, care tinde să se reverse peste tot. Reversarea se face atât prin transmiterea, să zicem, la nivelul emoțiilor, adică, o transmitere directă a trăirilor, dar și prin intermediul cuvintelor, care ulterior se vor manifesta printr-un comportament deviant. 

O etapă mai departe constă în închiderea vulnerabilităților emoționale pe care le ai. Așadar, în cazul în care există elemente care îți stârnesc reacții emoționale negative, atunci trebuie să aplici aceeași metodologie. Adică, nu intra în dialog relativ la o sugestie sensibilă, care caută să se materializeze sub forma de idei, vorbire și comportament. Într-adevăr, este foarte important să închizi porțile percepției înainte de a se aduce atingere punctelor sensibile ale sufletului tău. Nu intra în dialog în astfel de situații. Aici nu trebuie să fii politicos. Pur și simplu, este bine să taci și să refuzi astfel de conversații fără rost, precum și o izolare imediată de influențele asociate lor. 

Încă un element important constă deprinderea artei de a iniția și de a încheia un dialog. Există o pricepere fină în a ști când să inițiezi o discuție. Similar, există o deprindere bună de a ști când să o închei. Inițierea unei discuții presupune un anumit nivel de comunicare, precum și stabilirea în prealabil a unui anumit echilibru emoțional între partenerii de discuție. Dacă acest echilibru nu există, nu iniția nicio conversație. Dacă există agitație interioară, nu interveni să spui ceva. Așteaptă să treacă acest moment dificil și după aceea să vorbești. Încheierea unei discuții presupune iarăși o artă de a ști cum să te retragi fără a leza sensibilitățile celorlalți și fără a fi afectată propria ta sensibilitate. 

Discuțiile care conțin replici abrupte, prin care sunt tăiate din scurt afirmațiile unui interlocutor, fără argumentele de rigoare, sau prin emiterea de judecăți fără discernământ, sunt dăunătoare pentru cei care le recepționează, fiindcă reprezintă un act de agresiune a celui care le face față de altcineva care le ascultă, chiar dacă nu este direct implicat. A spune: „Am o altă opinie!” este o idee și nu este nicio problemă. Dar a zice: „Nu ai dreptate!” constituie un verdict. Diferența este clară. Nici tu nu trebuie să faci astfel de afirmații la adresa cuiva, fiindcă nu ai calitatea judecător al motivațiilor celorlalți. 

Acum să mergem la un principiu superior celor deja afirmate. Nu este suficient să te oprești, să nu dai atenție și să devii neutru la sugestiile negative. Este deopotrivă util să treci în latura pozitivă și să distingi acele elementele care aduc împlinire, pace și fericire. Adică, să reliefezi fragmentele de realitate care induc stări benefice și care sunt cele mai prețioase comori din această lume. Fiindcă pacea sufletească nu se bazează pe o stare neutră emoțional, ci pe o profundă bucurie lăuntrică. 

Când ești asaltat de gânduri și sugestii negative, este util să privești în jurul tău acele fragmente de realitate care îți vor aduce o stare de desfătare sufletească, de plăcere, de farmec și de bucurie. Poate fi un petec de cer pe care îl zărești chiar acum. Poate fi un copac înfrunzit ce se află lângă tine. Poate fi o floare care își deschide petalele la început de primăvară în parcul pe lângă care treci în clipa de față. Poate fi o carte având coperți frumos colorate din mâinile unui copil. Sau pur și simplu, poate fi senzația minunată a faptului că exiști în clipa prezentă. Și sunt multe alte senzații de bine pe care le experimentezi în propriul corp și cărora nu le dai atenție, trăiri care te îți înviorează percepția și gândirea. Poate fi și o amintire plăcută, o idee favorită, sau ceva care îți creează o emoție intensă de fericire, ce te duce dincolo de orizontul neplăcut al clipei prezente. 

În felul acesta, vei anihila toxinele și otrăvurile pe care sugestiile negative le poartă negreșit, care își depun încărcătura lor nefastă în suflet, voit și nevoit. Însă, dacă te-ai contaminat cu agitație interioară, de la ceilalți sau de la ceea ce se află în jurul tău, există remedii pe care poți să le aplici. Te oprești acolo unde te găsești și privești acele detalii minunate ale realității în care te poți ancora fără grijă. După aceea te desprinzi de ele și rămâi neutru până când simți cum apare unda transcendentă a bucuriei de a trăi. Și după ce repeți de mai multe ori această tehnică, te prinzi, sau mai bine zis, îți focalizezi atenția, de ceva care îți induce o trăire pozitivă. Și aici se află marea artă a unei vieți împlinite, ca fiind înconjurat de influențe negative și îmbibat fiind de toxine care se revarsă în jurul tău, adică, trăind într-o atmosferă poluată, fizic, mental și spiritual, totuși, să îți menții sufletul liber de toate acestea și să printr-o detoxifiere profundă să îți menții curățenia interioară a firii. 

Sursele de perturbație există de multă vreme în lume, deși început Omul Primordial a creat o lume desăvârșită. Dar omul de pe pământ a permis ca întunericului să pătrundă în paradisul terestru. Aceasta este cauza fundamentală a răului din lume. Prin urmare, nu trebuie să ne supărăm pe nimeni și pe nimic pentru această situație nefericită. La bază există un rău care se manifestă indiferent de tot ce se face. Dar Omul Primordial ne-a oferit ocazia de a trăi o viață sfântă într-un mediu distorsionat, ceea ce constituie o mare minune. Și mijloacele de contracarare a influențelor negative le găsim cu ușurință în Sfintele Scripturi, dacă le vom studia cu atenție. Și toate aceste tehnici pe care vi le-am spus urmăresc regenerarea deplină a ființei umane. Este vorba despre o refacere interioară deplină, atât a corpului, cât și a minții. Iar dacă ne stăpânim mintea de la rău, atunci și corpul este condus în direcția cea bună. 

Regenerarea presupune anihilarea energiilor distructive care acționează asemenea unor explozibili în interiorul nostru. Astfel de stări de agitație interioară constituie agenți ai degradării, îmbătrânirii, și distrugerii. Acești factori trebuie să fie contracarați chiar din faza incipientă, care se produce în principal la nivel mental. Orice boală începe la nivelul minții. Dacă la acest nivel vom contracara, atunci, cu siguranță, vom împiedica manifestarea consecinței negative care îi urmează în trupurile noastre. Dacă totuși, s-a prins ceva rău de noi și dacă a provocat o leziune organică, nu trebuie să ne pierdem speranța. Ci folosind aceleași tehnici, de data aceasta orientate către interiorul nostru, fiindcă dialogul negativ s-a mutat în trăirea noastră, vom reuși la un moment dat să expulzăm răul din ființa noastră. Dar, bineînțeles, acesta este un subiect pentru o discuție viitoare. 

Până atunci, vă invit să practicați tot ce v-am spus și să nu uitați că trăim într-un Templu Sfânt în mijlocul planetei Pământ. Dumnezeu este prezent. Totul este ca noi să-L vedem. Aici se află marea artă a vieții, nimic mai puțin și, bineînțeles, nimic mai mult. Vă mulțumesc pentru atenție și vă doresc multă binecuvântare din partea Celui Veșnic. A Lui să fie gloria pentru toată eternitatea. Amin.