Adolescența este vârsta de aur la care visul se îmbină cu realitatea într-o proporție optimă, făcând aproape orice lucru dorit să pară, sau uneori chiar să devină, posibil. Este o stare a ființei în care cerul se unește cu pământul, iar bolta albastră se înfățișează în toate culorile curcubeului. Și de aceea, nu este întâmplător locul unde alegi, sau ești condiționat, să parcurgi această perioadă magică a călătoriei terestre.  

 

Fiindcă starea de visare constituie trăsătura definitorie a ființei umane, capabilă să învingă și cele mai teribile adversități. De fapt, credința ce aruncă munții în mare se referă specific la acel gen de imaginație care are capacitatea de a se materializa în realitatea înconjurătoare, indiferent de opoziția întâmpinată. Și mă opresc pentru a admira frumusețea drumului pe care l-am parcurs până în clipa de față, fiindcă sunt fascinat de perspectiva pe care o disting pe un drum ce aparent părea imposibil.  

 

Iar acum, la o distanță de mai multe decade față de această vârstă magică, visarea continuă să mă anime în traversarea secvențelor de timp și spațiu ce stau înaintea mea. Este o reverie din care se desprinde dansul vieții la nesfârșit.