Cu o atenție plină de sensibilitate, am început o călătorie lăuntrică liniștită, scanând senzațiile fizice din diferitele părți ale corpului meu. A fost ca o întoarcere în orașul natal și o plimbare prin dealurile familiare ale copilăriei. O stare blândă de bine s-a așternut peste mine. Din interior au început să răsară înțelesuri noi din experiențe vechi.
Câte o tensiune aici, alta dincolo, apăreau, fiecare diferită ca formă, mărime și textură. Totuși, toate aveau o ciudată și magnetică putere de a-mi atrage atenția și de a-mi trezi dorința de a înțelege ce se află dincolo de ele. Și pe măsură ce continuam, apăreau tensiuni noi, adăugându-se peisajului meu interior.
Tendințe noi începeau să se coaguleze, formate din fluxul viu al energiei vieții, luând forme diferite în anumite puncte sau plimbându-se de-a lungul trupului meu. Dar la fel de repede cum apăreau, ele se și dizolvau în clipa în care le aduceam în câmpul atenției. Și miraculos, senzațiile dificile din corp se transformau treptat în înțelesuri noi, ca și cum ar fi fost atinse de o baghetă magică a transformării.
Și abia atunci am înțeles că acesta este procesul firesc al învățării. Mai precis, informațiile noi pătrund din mediul înconjurător și se așază în tipare tensionale unde așteaptă, încapsulate în mantia timpului, momentul potrivit pentru a fi integrate în profunzimile propriei vieți.
Iar apoi, un alt punct tensional mi-a atras atenția. Am rămas fixat asupra lui. L-am ținut sub o observare atentă, până când energia i s-a risipit cu blândețe, lăsând în urmă palide rezonanțe ce decurg din misterul trecerii prin câmpia eternității.
Într-adevăr, până acum credeam că orice tensiune este distructivă. Și căutam o cauză perfidă în spatele fiecăreia, de îndată ce apărea, dorind să o alung din corpul și, mai ales, din mintea mea. Instinctul îmi dicta să suprim tot ce apărea în afara a ceea ce consideram a fi ordinea naturală a lucrurilor.
Dar acum înțelegeam că orice perturbație constituie, de fapt, o lecție neînvățată la momentul potrivit, un curs încă nepătruns din marea universitate a vieții. Iar cu timpul, o astfel de lecție dobândea adâncime și greutate, așteptând cu răbdare ca să fie bine primită și însușită.