Conștientizarea stării de neliniștite interioară constituie o etapă fundamentală în definirea unei bucurii profunde, care să dureze indiferent de împrejurările prin care treci. Și deodată observi că universul înconjurător devine o încântare a percepției prin distingerea substratului lăuntric al lumii, din care decurg toate formele de manifestare pe care le întâlnești. Și esența adevăratei creații se distinge acum prin tonurile creației de la începuturi, când Marele Autor zămislea întregul firmament prin divinul Său Cuvânt. Fiindcă aceasta este calea sigură a liniștii interioare din care se naște spontan fericirea.
Bucuria se naște spontan în suflet,
prin renașterea tonurilor de la început,
când copil fiind alergai cu încântare,
pe meleagurile albastre ale nemuririi.
Și la lași ca neliniștea să dispară treptat,
prin topirea de tot ce te înrobește,
până la totala revenire la ziua dintâi,
când creația se revărsa asupra lumii.
Fiindcă Edenul strălucitor al fericirii,
niciodată nu a dispărut de pe pământ,
ci oamenii sfinți mereu au găsit firea,
din care se revarsă nemărginirea.
Iar taina deplină a începutului minunat,
continuă să subziste în adâncul lumii,
ce se descoperă acum în profunzimea ființei,
prin Omul Etern ce revine pe pământ.
