Echilibrul interior se cere menținut indiferent de împrejurare, fiindcă numai astfel vei discerne suportul miraculos al realității din care pornesc razele strălucitoare ale trăirii prin care se țese fiecare fragment de existență. Și într-adevăr, regenerarea este posibilă numai în acele clipe când gândirea ta se ridică în înaltul bolții albastre, lăsând pământul să se distingă de undeva de sus, asemenea unei planete care călătorește prin spațiu și timp pe un parcurs fără de sfârșit. Este o reluare calmă a creației din primele zile ale cuvântului rostit în abisul nesfârșit al universului haotic din care toate au apărut. Iar atunci, Omul Primordial reapare pe drumul tău asemenea unui prieten drag ce te îndrumă blând și cu înțelepciune pe meleagurile unei vieți ce alergă frenetic la infinit.
Echilibrul interior nu este o iluzie,
nici o dorință ce se stinge de îndată,
ce vântul potrivnic îți suflă în față,
pentru a te intimida și a te poticni.
Ci armonia supremă reverberează,
din fiecare fragment de trăire,
asemenea unei vibrații magice,
din care se desprinde verbul „a fi”.
Ești renăscut în fiecare dimineață,
de adierea blândă a zării albastre,
ce îți inspiră cele mai alese trăiri,
indiferent de contextul înconjurător.
Iar lumea renaște acum prin tine,
prin fiecare cuvânt ce îți răsare,
în lumina sfântă ce vine de sus,
prin prezența Celui din Infinit.
