Contemplarea mâniei constituie un subiect de actualitate într-un context marcat de gândire negativă și violență. Fiindcă de aici pornesc toate manifestările violente, ce te lovesc invariabil în cele mai sensibile puncte ale ființei tale. Și deodată observi cum trăirile marcate de furie și ură se manifestă undeva, în afara corpului tău, și lași ca ele să treacă deopotrivă cu acel cauze care le-au provocat. Iar acum știi că numai astfel vei renaște sub forma ta originară, așa cum ai fost întocmit de la început de către Omul Primordial, Cel care mereu te-a susținut.
Și lași ca orizontul luminii să vină către tine,
abandonând tot ce a fost întunecat sau murdar,
iar lumea devine dintr-o dată o oază de strălucire
în mijlocul unui univers confuz și destrămat.
Fiindcă destinul tău este să meargă dincolo de zare,
către acel tărâm ceresc sublim și fascinant,
de unde se naște tot ce există în această lume,
iar drumul tău merge înainte învingând prin har.
Mânia distrugerii rămâne acum în urmă,
în norii denși ai distrugerii de dincoace de orizont,
dar tu avansezi cutezător și fără nicio teamă,
lăsând ca ura să dispară în nimbul de slavă al luminii.
Și tu renaști acum în forma sfântă de la început,
când pământul stătea să-și înceapă a sa fire,
iar revenirea la originea inocenței ce pe toate le schimbă,
îți aduce pacea și fericirea în ființa ta drept dar.
