„Vindecarea spirituală înseamnă zdrobirea „capului șarpelui” prezent în noi și eliberarea din sclavia păcatului.”
Scopul unui jurnal este de a-ți oferi un prilej de reflecție cu privire la tine și la lumea în mijlocul căreia trăiești. De aceea, un jurnal reprezintă, prin chiar natura sa, o formă de exprimare liberă, nesupusă constrângerilor unei prezentări în fața unui auditoriu. Astfel, jurnalul poate să îți ofere ocazia de a te descărca de tine însuți și de a te apropia mai mult de sine și de ceea ce îți dorești cu adevărat de la viață. Este un lucru personal, la care accesul celorlalți este permis doar în limita în care tu decizi aceasta. De ce însă un jurnal de studiu? Cum se împacă ideea de jurnal, care prin natura lui este liber în ce privește structura și forma de expresie, cu cea de studiu, care presupune rigurozitate, metodă și urmărirea unui scop bine determinat? Nu se distruge astfel cerința de subiectivitate, proprie unui jurnal?
Ei bine, iată cum cred că stau lucrurile. Jurnalul, chiar așa nestructurat cum se prezintă, este totuși, o formă de studiu personal asupra noastră înșine și asupra realității cu care avem de-a face. Astfel, noțiunea de studiu există în chiar natura ideii de jurnal, fiind de fapt un element central. În plus, un jurnal motivațional, fiindcă la acesta mă refer, nu poate fi altceva decât o formă de studiere a condiției spirituale în care te găsești sau către care dorești să avansezi, o contemplare a unui lucru cu care te identifici și către care vrei să mergi. Așadar, un jurnal de studiu nu este neapărat un lucru sistematic, în sensul unui angrenaj cu intrări și ieșiri ingineresc îmbinate, ci mai degrabă, reprezintă o formă liberă de cugetare asupra unei realități pe care o investighezi cu perseverență, cu dorința de a-i desluși misterele.
Un caz particular îl reprezintă jurnalul de studiu biblic, care își propune să exploreze conținutul valoros al Sfintelor Scripturi, fiind o modalitate de punere în evidență a ideilor din textul sfânt din perspectiva unei persoane care citește direct Cuvântul și se întrebă la fiecare pas: „Ce înseamnă ceea ce citesc? Ce vor să spună aceste cuvinte?” Mai departe, avansând treaptă cu treaptă și verset cu verset, vei putea urmări traseul unei gândiri care se articulează pe ceea ce este scris, căutând să discearnă intenția ultimă a Autorului.
În plus, poate exista un jurnal de studiu care să includă și rugăciunea? Eu zic că da, fiindcă un jurnal ce este numai de studiu rămâne prin natura lui doar la nivelul de monolog asupra unei teme, o meditație personală sau ceva în genul acesta. Dar un jurnal de studiu ce include rugăciunea va surprinde ritmul relației dintre două persoane: cel care se roagă și Cel căruia îi sunt adresate cuvintele în cauză. Cu reverență și cu teamă sfântă, rugăciunea este o formă de exprimare ce poate fi surprinsă în jurnalul de studiu și redată ulterior pentru a inspira și pe alții.
Revin asupra caracterului personal al unui jurnal, fiindcă în mod deosebit dorința mea este de a reda o metodă de apropiere de Dumnezeu prin intermediul Sfintelor Scripturi atât prin studiu, cât și prin rugăciune. Și dacă nu este respectată până la capăt ideea de jurnal, care de regulă, rămâne tainic, ascuns privirii celorlalți, este că totuși, laolaltă, cel care scrie și cel care citește, alcătuiesc o parte a familiei numită „umanitate”, având drept Tată pe același Dumnezeu.
