„Dar cum putem să zâmbim, dacă suntem depășiți de mulțimea problemelor financiare, de sănătate sau de natură sufletească? Într-adevăr este dificil, dar va ajuta la ceva faptul că ne îngrijorăm în mod continuu? Ne va folosi o atitudine negativă ca să înlăturăm suferința și să dăm la o parte problemele ce se adaugă neîncetat la cele deja existente? Răspunsul este evident că nu. Fără niciun fel de îndoială, numai o atitudine pozitivă va duce la îndepărtarea întunericului pe care îl percepem și va aduce lumină în viețile noastre.” — adaptare din „Cum să utilizezi puterea unui zâmbet”
Se poate spune că viața noastră va fi schimbată, dacă vom adopta o atitudine pozitivă, de încredere, optimism și speranță?
Amploarea problemelor pe care le simțim decurge, în mare măsură, din modul în care cultivăm sau nu o gândire pozitivă în viața noastră. Este adevărat, că atitudinea în sine nu conduce automat la schimbarea situațiilor în care ne aflăm. De exemplu, pot afirma că nu există o putere magică într-o atitudine de speranță. Dar negreșit, când privim cu încredere spre viitor, vom fi capabili să fructificăm ocaziile ce vor veni pentru a depăși problemele cu care ne confruntăm. În permanență realitatea din jurul nostru se află în schimbare, astfel încât situații defavorabile sunt urmate de altele care ne-ar putea ajuta. Acest lucru este asemănător mișcării curenților atmosferici, care într-o zi aduc precipitații bogate. În altă zi, același fenomen natural va conduce la îndepărtarea norilor și va lasă lumina soarelui să încălzească pământul. Iar alteori vom constata cum vântul se mișcă cu putere deasupra pământului generând tornade și vijelii. Viața noastră este asemănătoare, însă depinde foarte mult de noi să nu ne lăsăm în voia evenimentelor.
Totuși, există situații aparent fără ieșire și soluția pare să nu se întrezărească în vreun fel. Sunt persoane care au probleme de sănătate ce nu mai pot fi rezolvate sau alteori există pierderi ce nu mai pot fi recuperate. La ce bun să ai o atitudine pozitivă în astfel de situații?
Sunt de acord că există circumstanțe în care nu mai există aparent o ieșire sau o soluție satisfăcătoare. Iarăși, nu cred că o atitudine pozitivă reprezintă un fel de medicament universal, aplicabil în orice situație. Pe de altă parte, voi face referință la o atitudine pozitivă bazată pe învățătura biblică, ce ne oferă suport pentru speranță, chiar și pentru problemele extreme, în sensul în care vindecarea deplină dăruită de Dumnezeu ne va pregăti pentru soluția finală prin intrarea în Împărăția cerurilor. Abia atunci toate nelămuririle noastre vor primi răspuns și toată suferința pe care am îndurat-o de-a lungul vieții va avea un sfârșit. Această proiectare a viitorului înălțării la ceruri va aveau un efect benefic asupra noastră.
Să citim acum versetul: „Cei eliberați de Domnul se vor întoarce și vor merge spre Sion cu cântece de victorie. O fericire veșnică le va încorona capul. Veselia și bucuria vor rămâne mereu cu ei. Durerea și gemetele vor fugi!” — Isaia 35: 10
Ce imagine ne oferă acest verset biblic și cum ne poate el ajuta în dobândirea unei atitudini pozitive, care să înlăture norii întunecați din viața noastră?
Se poate remarca cu ușurință temeiul bucuriei celor răscumpărați, care constă în „mersul către Sion”, adică Împărăția cerurilor. Faptul că suntem pe acest drum, reprezintă cea mai mare fericire pe care o putem avea pe pământ. Nimic altceva nu se compară cu sentimentele de optimism, speranță și încredere ce se manifestă în sufletul unui adevărat creștin, care este conștient că se află pe calea care duce în Împărăția lui Dumnezeu. Având o astfel de bucurie, primii creștini erau dispuși să sacrifice tot ce aveau pe pământ, chiar și propria viață, fiindcă aveau certitudinea primirii a ceva infinit mai bun prin Hristos.
Nu pare totuși, un fel de autosugestie, sau chiar fanatism, să te gândești la o viață viitoare, în timp ce aici, pe pământ, treci prin circumstanțe potrivnice, dureroase și pline de suferință?
Autosugestia are un efect puternic asupra minții, dar nu poate fi menținută la nesfârșit, ea fiind asemenea unui drog, ce creează dependență, dar care are nevoie de o cantitate tot mai mare până când se ajunge la o supradoză mortală. Dacă starea noastră interioară se bazează doar pe sugestie, înseamnă că într-o zi vom ajunge să sucombăm, când resursele pentru o astfel de procedură se vor epuiza. Pe de altă parte, fanatismul poate conduce la lucruri ieșite din comun în viața unui om, dar în final exagerarea trăirilor interioare și negarea extremă a dorințelor sufletului vor conduce la o distrugere sigură. În fond, fanatismul poate conduce la martiraj, dar în afara acestui lucru el nu face altceva decât să distrugă tot ce este în jur. Gândul la o viață viitoare poate fi o autosugestie, sau alteori un exercițiu fanatic, dar aceasta se datorează faptului că nu se bazează pe înțelegerea inteligentă, rațională și personală a Cuvântului lui Dumnezeu.
Prin urmare, care ar fi calea pentru înțelegerea corectă a Cuvântului lui Dumnezeu, astfel încât să ajungem la o religie a bucuriei și speranței?
Calea, sau metoda, pentru a ajunge la înțelegerea corectă a Cuvântului lui Dumnezeu constă în studierea personală și rațională a ceea ce stă scris în Biblie. Pornind de la „simpla” citire și continuând cu evaluarea conținutului a ceea ce parcurgem, vom ajunge să distingem învățăturile de bază ale Scripturii. Fără a face o regulă pornind de la un singur verset, ci ținând cont de context, precum și comparând parte cu parte, vom primi în cele din urmă binecuvântarea descoperirii personale a intenției lui Dumnezeu. Acest gen de studiu se aseamănă procedurilor de purificare și separare a unui metal prețios din minereul extras din pământ sau adus de apele ce curg la suprafață. Însă în orice caz, efortul depus va fi răsplătit pe deplin și va aduce bucurie în viața celui care procedează astfel.
Sună foarte frumos aceste lucruri, dar de regulă, fie nu există timp pentru o studiere aprofundată a Scripturii, fie nu avem dispoziție pentru așa ceva. Ce s-ar putea face în acest sens?
Pornesc de la următoarea premisă, și anume, când dorim să trecem de un examen, fie el la școală sau la locul de muncă, este necesar să ne definim un timp pentru studiu și să trecem peste indispozițiile pe care le avem, cu scopul de atinge respectivul obiectiv, care constă în trecerea sa cu succes. Dacă în lucrurile acestei lumi știm să dovedim planificare, dedicare și perseverență, mă întreb pe bună dreptate, de ce nu putem să procedăm astfel și în ceea ce ține de destinul nostru veșnic? Mă adresez acum în mod special celor care poartă titlul de creștini. De ce este atât de greu să dedicăm o jumătate de oră pe zi pentru citirea Sfintelor Scripturi? Unde este problema? Nu este cumva o contradicție între ceea ce pretindem că suntem și ceea ce facem? Ei bine, eu cred în mod sincer, că este necesară începerea unei reforme a vieții, începând de la modul în care ne raportăm la Cuvântul lui Dumnezeu, la Sfintele Scripturi.
Însă cineva ar putea spune, că nu a învățat religia la școală, și nu înțelege astfel, cum să studieze Cuvântul lui Dumnezeu. Ce ar putea să facă pentru a depăși această situație?
Desigur, poate fi un avantaj faptul că ai beneficiat de instruire religioasă la școală sau la biserică, dar pe de altă parte, chiar cele mai de seamă prezentări nu vor putea lua locul studiului biblic personal. Dacă nu avem cunoștințe de religie, atunci există cărți și manuale care ne pot ajuta. Dacă nu știm mare lucru despre istoria biblică, atunci există informații abundente ce pot fi obținute tot din cărți sau de pe Internet. Nu în ultimul rând, pot exista și cursuri de instruire prin predare directă sau corespondență. Toate aceste lucruri ne stau la dispoziție. Însă, mai presus decât orice altceva, dacă nu vom lua Biblia, pentru a o citi și studia temeinic, încercând să aplicăm învățăturile ei la propria viață, atunci nimic nu se va schimba. Căi și metode există, însă esențială este căutarea noastră după adevăr.
În ce sens un verset biblic, în genul celui pe care l-am citit, ne poate aduce bucurie și speranță în viața de zi cu zi? Cum ne pot ajuta astfel de cuvinte să manifestăm o atitudine pozitivă, bazată pe înțelegerea inteligentă și rațională a Sfintelor Scripturi?
Pentru a răspunde la această întrebare, voi face o comparație cu o experiență din viața noastră de zilnică. Astfel, știm bine că pentru a ne putea hrăni, de regulă, este necesară prepararea prealabilă a alimentelor, după care va trebui să mestecăm bine pentru a le putea înghiți și digera, contribuind astfel la susținerea fizică a organismului. Similar, orice Cuvânt al lui Dumnezeu, trebuie să fie bine „mestecat, înghițit și asimilat”, mai precis este necesară înțelegerea elementelor sale fundamentale, îmbinarea lor și adaptarea lor în cadrul procesului nostru de cunoaștere a lumii. Versetul studiat ar putea fi redat prin cuvinte proprii, astfel:
„Cei care vor beneficia de salvarea oferită de Iisus Hristos, se vor întoarce în Împărăția cerurilor și vor merge înălțând cântări de biruință. Ei vor avea o fericire fără de sfârșit și bucuria pe care o vor trăi va alunga cu desăvârșire orice urmă a suferințelor prin care au trecut”.
Se poate vedea cu ușurință, că fără a schimba sensul, am amplificat conținutul a ceea ce era scris. Acest lucru reprezintă o redare amplificată a ceea ce am citit și reprezintă o tehnică de bază în studierea Bibliei.
Seamănă acest lucru într-un fel cu analizele și comentariile de text pe care le realizam la lecțiile de limbă și literatură în școala generală?
Evident, lucrurile sunt similare. De fapt, orice studiu biblic are la bază o examinare și o analiză de text, lucruri pe care le-am deprins într-o formă sau alta din școala generală. Intenția mea este ca preluând textele biblice, să încercăm să le redăm în propriile noastre cuvinte, așa cum le înțelegem, de preferință în scris, inserând și propriile noastre observații. Acest exercițiu simplu ne va ajuta să ne dezvoltăm capacitatea de înțelegere și analiză a Sfintelor Scripturi, procese fundamentale pentru orice gen de studiu biblic am încerca să-l adoptăm. În plus, vom constata că agerimea minții noastre va crește.
Însă nu există riscul să ne îndepărtăm de învățătura biblică, mai ales când nu avem experiență suficientă, și astfel, să ajungem la concluzii sau interpretări ce pot fi departe de Cuvântul lui Dumnezeu?
Orice studiere stă sub semnul riscului de a greși mai mult sau mai puțin. Dar să nu uităm că numai „cine nu muncește nu greșește”. Cred că nu trebuie să ne fie atât de frică să greșim, încât să renunțăm cu totul de a mai studia, și să depindem doar de ce spun „specialiștii”, care și ei, fiind tot oameni, pot greși! Întotdeauna, în procesul cunoașterii vor exista abateri, care ulterior vor fi corectate. Însă, pentru a nu greși fundamental, este util să avem și comentarii biblice, scrise de data aceasta de persoane care au studiat temeinic, și astfel, să ne putem corecta în ceea ce am înțeles greșit. Dar chiar prin faptul că ne vom remedia eventualele greșeli de înțelegere, efortul nostru va deveni și mai valoros, fiindcă pe drumul cunoașterii atât ideile preconcepute, cât și inflexibilitatea de renunța la o poziție eronată, când acest lucru devine evident, se constituie ca fiind cele mai mari obstacole.
Revenind la redarea prin cuvinte proprii a ceea ce am citit, cum putem să ajungem la un sfat personal valoros și pozitiv, care să ne aducă speranță?
În continuare, ideea este relativ simplă și constă în a aplica la propria noastră persoană ceea ce am studiat. Astfel, personalizând am putea spune:
„În măsura în care Îl voi urma pe Iisus Hristos, voi beneficia de intrarea în Împărăția cerurilor. Prin urmare, voi merge înainte înălțând cântări de biruință, fiindcă o fericire fără de sfârșit se află pusă înaintea mea. Încântarea și bucuria pe care o voi primi, vor alunga orice urmă a suferințelor prin care am trecut”.
Având acest gând cu privire la viitor, adică proiecția a ceea ce vom fi, cum să ne mai lăsăm copleșiți de realitățile prezente? Dacă finalul va fi slava, bucuria și fericirea veșnică, de ce să mai dăm atenție unor detalii supărătoare și să ne mai lăsăm impresionați de norii negri pe care Satana îi aruncă asupra noastră? Vom crede Cuvântul lui Dumnezeu! Vom lăsa ca această bucurie și încredere să ne cuprindă chiar de acum! Acesta va fi de fapt răspunsul credinței inspirate de studierea Cuvântului lui Dumnezeu.
